Dor imens
Dorul de mamă e cel mai amar.
O îmbrăţişare de la ea, eu vreau în dar…
Rămâne să aştept, acum…
Iarna ce-a venit , mă opreşte din drum.
Mă liniştesc, gandindu-mă că este bine.
E greu din plâns, să mă pot abţine.
Număr secundele ce trec fără rost,
Speranţa nu va muri , nu ? Căci Dumnezeu e cu mine şi-a fost.
