Iubirea, m-a cuprins…


Iubirea, m-a cuprins… 

Îmi e aşa de dor de zilele-nsorite,
Gândurile-mi sunt… cuvinte nerostite.
Tăcerea mă cuprinde şi dorul mă-nfioară,
De tine am nevoie, de zâmbetul de vară !

De când ai apărut, cuvintele-au plecat,
Iubirea, m-a cuprins…
Ce mult te-am aşteptat !

Visez să fim doar noi,
Iubirea s-o simţim…
În braţe să mă strângi şi dorul să-ţi alin.

Vântul ne este martor, c-atunci când a suflat,
Jocul de frunze vii, frumos s-a arătat.
Şi luna ne e martor, căci ne-a adăpostit…
Ne-a dus departe-n stele, de oameni ne-a ferit.

Ţii minte când priveam la cerul înnorat ?
De mâna m-ai cuprins şi norii au plecat.
Aş vrea doar să te-ntreb: furtuni de vor veni ?!
Tu ce vei face atunci ?

Mai mult mă vei iubi ?  ♥
Published in: on January 18, 2013 at 5:54 pm  Comments (42)  
%d bloggers like this: