S-a mutat, Luna…
S-a mutat , Luna…
A plecat de pe cer,
A aflat de fapt
Că totu-i stingher.
S-a mutat, Luna
A luat cu ea stele
A vorbit cu speranţele
Şi le-a luat şi pe ele.
S-a mutat, Luna…
A luat strălucirea
Unui chip minunat
Ce-i aflasem sosirea.
S-a mutat , Luna
A luat norii cu ea,
A strâns visele toate
Le-a prelins pe podea.
S-a mutat, Luna…
Deci nu mai e noapte
Cum mai vorbim?
Doar ascunşi printre şoapte…
S-a mutat, Luna
Şi nu mi-a mai spus
Unde s-o aştept?
La răsărit sau apus ?!
S-a mutat , Luna
Într-un loc fermecat…
M-a cuprins acum,
Un dor apăsat.
S-a mutat, Luna…
Şi n-am mai zâmbit
Acum urmez eu…
Vei fi fericit?
Denisa Aricescu 
Superbă! Noroc că Luna se întoarce în fiecare seară!
Nu se intoarce in fiecare seara, din pacate…insa mi-ar placea… 😉
Va multumesc enorm de mult!
Minunata !!! 🙂
Va multumesc frumos!
Pupici! 😉
Un nou orizont poate parea pustiu si infricosator la inceput, insa in timp descoperi peisajul se intinde sub el si prin el, ceea ce te inconjoara. Poate ca nu e totul pierdut 🙂
Cuvintele tale sunt incurajatoare… insa acum, acest “nou orizont” ma sperie, ma tulbura…astept doar…
Iti multumesc frumos, Tibi! 😉
Cu placere! Cerul are rabdare cu noi toti. Ar trebui sa avem si noi putina rabdare cu el, nu crezi? 😀
Cred ca da…si totusi cerul e cel care desparte suflete ce le-a unit candva…
Eu cred ca cerul doar le da ocazia sa se uneasca… daca nu reusesc, e din vina lor 🙂
Pfffff…. ce ai spus aici, mi-a pus capac…
Offffff!
Imi pare rau, sper ca nu am spus ceva gresit 😦
Nu nu nu… stai linistit, nici vorba de asa ceva! 😉
Probabil ai facut sa-mi deschizi mie “mintea”, ca sufletul s-a inchis de tot in el….
Ar trebui sa iti multumesc pentru ce ai spus!
Sper sa te fi ajutat, totusi 🙂
Cu siguranta, Tibi… si-ti multumesc frumos ! 😉
Cu placere! Tinem legatura 🙂
Clar, iti multumesc pentru vizita… te mai astept pe aici ! 😉
Your words always leave a smile to dance within me throughout the day. Blessings my sister!
Thank you very much! 😉
@ Buna dimineata !
” S-a mutat, Luna ”
Si-a luat cu ea
Nu numai iubirea
Dar si speranta mea !
Minunata poezie
Inteleapta FATA !
La tine-i totul frenezie
Generala ,dar curata .
Weekend placut
MUZA sa-ti rodeasca
Iar ce-i de tine facut
Mereu sa infloreasca !
Aliosa.
Va multumesc enorm de mult !
O zi buna! 😉
Chiar de nu o vezi in fiecare seara,ea este acolo si te priveste!Tare frumoasă poezioara.
O zi frumoasa sa ai!
Mi-as dori sa fie asa.. 😉
Multumesc din tot sufletul!
O zi dulce!
Nu s-a mutat, doar s-a ascuns! 😉
Frumoasa poezie! ;;)
Always next to you. 😉
HUGS!
Ohhh, cat de draguuuut!
Iti multumesc, imi esti aproape.
Copilul spera doar la soapte,
Dar tu , cherie, ma linistesti,
S-apara Luna, iti doresti !
😉
Linistea ce ti-o doresti, eu ti-o ofer si sper sa ai tot ce-ti doresti tu, dar trebuie sa pasesti cu grija, privind si la stele. 😉 :*
Ca sa ajung la Luna,
Va trebui sa urc,
Imi voi lua ca trepte,
Sperantele din stele,
Voi incerca sa lupt,
Cu dorurile mele !
😉 :*
Si nici de Soare sa nu uiti, caci si el sta pe acelasi cer.. Cu aceeasi grija tre’ sa-ti imparti gandurile si dorurile, la fiecare pas. Si asa totul va intra-n normalitate, intr-un univers aparte. 😉 🙂
Da, intr-un “Univers aparte”
Aici…chiar ai dreptate!
Soarele sta cuminte,
Doar vrea sa ma alinte,
Mi-a oferit doar raze dulci,
Dar ploaia poti sa mi-o aduci ? ;;)
:*
Ploaia vine din suflet, atunci cand stii ce trebuie sa faci. Ori alegi sa curga siroaie, sa spele ce nu intelegi, ori lasi sa curga picaturi, sa simti intepaturi reci.
Accepta razele ce-ti arata acel drum ales de tine si lasa ca ploaia sa curga siroaie. Atata timp cat Luna a vrut sa stea ascunsa.
:*
De ploaie am nevoie oricum,
Ma linisteste, imi spala amarul,
Din neintelesul drum.
Sunt multe intrebari,
Caci Soarele din zi,
Nu poate noaptea sa apara,
Si face si ca Luna sa dispara…
😉
Ori alegi Soarele, ori Luna…nu pare simplu privind stele si norii din jur, dar toate sunt create de D-zeu (orice traire, alegere, problema). Si multe din alegeri sunt facute, ca sa iti dai seama de adevar si realitate, de posibil si imposibil.
Orice ar fi, nu-ti intuneca zilele cu tot felul de ganduri/probleme, cand ai o singura viata de trait.
Stiu cum e sa ne gandim prea mult la nimicuri si uitam sa vedem/studiem si partea buna a lucrurilor…uitam sa ne bucuram de roua de pe flori, uitam sa zambim cand privim.
Take care! 😉 :*
Vezi tu mha Lala….
Soare, Ploaie, Stele, Luna…
toate-n minte mi se-aduna !
Multi pupici,
ca stiu ce zici! 😉 :*
Asa asa! ;;)
I trust in you! 😉
Te pup!
Multumesc,
fetita dulce…
ai aroma ce ma duce,
sa verific iar gandirea,
sa-mbunez dezamagirea!
😉
😉
:*
navigating your blog is a big problem to me
very nice posting
with regards
Why ?
Thanks. 😉
to go to next post from one post to another post after seeing comments, it is creating problem to me how to move forward . kindly enlighten me
with regards
Ok…
I’m sorry !
Thank you for all!
Bonjour Eda! Luna, satelitu’ natural al Terrei e cam schimbatoare si lunatica… 🙂 E de preferat soarele, stea quasi-nemuritoare, cica mai are rezerve de lumina pentru miliarde de ani… 🙂
– – –
Daca intentionezi sa te muti, te pot ajuta, caci am experienta, inclusiv @ mutat intercontinental… 🙂 Recent în Westfjords, Islanda, m-am gândit la tine de câte ori am zarit un hotel “Edda”… 🙂
= = =
Sanatate, gânduri senine si oceane de inspiratie… cu drag, Mélanie NB
Bonjour Madame Melanie !
Frumos e soarele,
..e rege,
Dar Luna soaptele-mi culege…
Ma voi gandi,
caci noaptea, nu e zi.
Ma bucur ca v-ati gandit la mine, de cate ori ati zarit un hotel “Edda”… 🙂
Va multumesc enorm de mult, pentru tot ! 😉
O zi dulce!
Denisa, te rog fara “madame”, O.K. 🙂 În franceza se foloseste doar urmat de numele de familie, niciodata cu prenumele, ca-n româna… Merci d’avance! 🙂
Am inteles, imi voi repara greseala… doamna Melanie ! 🙂
Pupici!
Dulcea de tine, pentru că nu mă pot stăpâni, nu ai făcut nicio greşeală răspunzându-i astfel doamnei, doar nu ai ştiut, şi asta mi-aduce aminte de mine în Franţa când i-am zis unei cucoane Madame, pentru că habar n’aveam de numele ei de famile or’ de prenume, şi tot aşa o ţineam cu madame în sus, madame în jos, până a zis să n’o mai madamizez, că se simte ca o matroană de nu’ţi mai spun ce stabiliment…a fost nemaipomenit de nostimă când a rostit cuvintele, şi-acum îmi vine să râd de întâmplare şi de mine în ea, politicoasă nevoie mare, nedrămuind-o vreun strop.
…hmmm…. 🙂
Nu s-a mutat, şi-a întors doar o parte, aşa că acum tot ce nevedem e partea ei ascunsă, dar dacă va fi ca într-o zi să îşi ia stelele cu ea va fi întristător, pentru că e tare, tare greu să citeşti în stele care nu se văd.
Luna cred că ar zâmbi de duioşia cuvintelor tale, şi ar culege nişte stele de pe cerul ei pe care ţi le-ar prinde în păr ca pe flori şi ţi-ar spune să stai liniştită pentru că nimic şi nimeni nu’i va sfârşi splendoarea.
Da, probabil are nevoie de putina “odihna”, dar sa ia si stelele cu ea, asta ar insemna sa imi ia toate visele…
Mi-ar placea sa revad acel zambet, ar insemna linistea noptii, liniste si atat…
Multumesc din tot sufletul!
Sunt emotionata… 😉
Pupici.
Cu drag, suflete.
Thank you very much ! 😉
Esti foarte talentata!
Multumesc tare mult! 🙂
O zi dulce!
Pupici.