Nu am ştiut cum să te strig


Nu am ştiut cum să te strig 

Erai o urmă pe nisip,
Iar marea ochilor căprui
A-nvolburat numele tău
Şi am rămas a nimănui…

Erai o şoaptă de iubire,
Pe buze mi te-ai aşezat,
Cum nu ştiam să te alint…
Ai dispărut şi am oftat.

Erai o rază jucăuşă,
Te-ai rătăcit, cum să te-ating?
Am vrut să îţi vorbesc, dar eu
Nu am ştiut cum să te strig…

Puteai fi frunză, chiar şi-o stea,
Un bobocel de trandafir
Cer, ţi-aş fi fost sau chiar pământ,
O adiere de zefir…

Advertisements
Published in: on October 13, 2013 at 6:55 pm  Comments (48)  
%d bloggers like this: