În tainele visării…


În tainele visării… 

Ochii mei
vorbesc în linişte…
te-au văzut când îmbrăcai noaptea în lumină
cu strălucirea ta,
mister al cerului trimis…
Acum,
nu mai apari,
e iarnă şi iarna îţi soarbe mişcarea,
doar dintr-o suflare…
Sunt departe,
dar te văd în fiecare seară
cum îţi aşezi gândurile printre stele
şi le trimiţi spre mine cu farmecul lor …
Apoi, noaptea pot să te privesc,
mă vezi
şi-mi ştergi lacrimile cu duioşie,
şoptindu-mi că trebuie să pleci…
Luna e doar un vis târziu ce-n zori,
poţi să-l dezlegi…

Published in: on December 18, 2013 at 12:22 am  Comments (22)  
%d bloggers like this: