Sunt zile când…


Sunt zile când…

Iubitule,
Sunt zile când îţi dezbraci cămaşa iubirii pe dos
Şi neaşezată o agăţi în cuierul inimii mele.
Te plimbi,
Şi-ţi etalezi parfumul trăirilor,
Ce cade tăcut peste mine.

Iubitule,
Sunt zile când lacrimile tale,
Aruncate
Au stropit pereţii şi încercând să le şterg
Au rămas urme de nori întunecaţi asupra mea.

Iubitule,
Gândurile tale dezordonate
Au înfăşurat alte gânduri
Cu o sfoară-ndoilenică şi tristă,
Iar eu nu mai pot respira prin cuvinte.

Sunt aici, iubitule
Şi nu mă voi scutura de-ale tale…
Nu voi lasă nimic să-mi cadă la picioare
Nici iubire,
Nici durere.

Ia vise din inima mea,
Îmbracă-te cu ele
Şi dezbracă-ţi sărutările pe trupul meu !
Îţi voi ierta dezordinea din şoaptele calde
Şi te voi ţine aproape…
Pentru că eu,
am nevoie de tine !

Advertisements
Published in: on May 5, 2014 at 4:30 pm  Comments (12)  
%d bloggers like this: