Când poezia a întinerit cu câţiva ani


Când poezia a întinerit cu câţiva ani

Pe sub privirile melodiilor de dor,
Poezia s-a furişat în palmele mele încă din copilărie.
Când soarele deschidea ferestrele verii,
poezia îmi aduna flori şi m-ajuta să le aşez într-o pictură,
iar spre toamnă, mă opream puţin
şi linisteam frunzele aurii căzute în patima serii,
doar cu câteva cuvinte.
Timpul a mers pe lângă mine,
cuvintele mi-au rămas aproape,
la o strigare, apar dintr-o suflare…
Am împărţit stelele cu ele,
mi-au şters lacrimile timide şi zâmbeam împreună.
Visam la copilăria mea în fiecare zi,
până când totul a început să se contureze în jurul iubirii.
De-atunci, am avut nevoie de mai multă cerneală,
poezia mi-a adus din albastrul cerului, stropi imenşi,
să-mi pot stinge durerea în paşii întrebărilor,
dar nu, n-au stins-o, doar m-au alinat.
Obosisem. Şi eu. Şi ea.
O chemam, chipul ei îmbătrânise,
în colţul gurii nu stătea zâmbetul odihnit,
erau riduri împrăştiate precum cărările pustii,
dintr-un basm uitat de anotimpul singurătăţii.
În câte-o seară, nu făceam decât să o văd
la poarta dintre cuvinte şi inima mea.
Ne salutam.
Atât simţeam, să o salut.
Parcă abandonasem o parte din mine…
Îmi era frig,
disecam fiecare cuvânt şi ştiam că
iubirea mi-a luat schimbul de replici,
şoaptele născute pe malul visării
îşi spălau ochii în gândurile mării.
Aveam nevoie de lumină.
Treptat,
am decoperit că sunetul zilelor nu se pierduse,
cânta cu Luna la pian,
iar eu nu ştiam de unde pot auzi că timpul nu se pierde.
Şi da, în taină
m-am strecurat printre notele stelelor,
am călcat peste gura lumii,
şi-am început să urc pe un pod înalt
ce ascundea versuri.
Aici, tu, m-aşteptai. Te-am întâlnit.
M-am odihnit în braţele tale,
şi poezia din sufletul meu a-ntinerit cu câţiva ani.

Published in: on July 11, 2014 at 4:00 pm  Comments (19)  

19 CommentsLeave a comment

  1. tu ai sensibilitate in loc de degete si linistea e chiar in casa ta

    • Poezia mi-a asezat sensibilitatea in suflet, de fapt, parcimonia, asa e mai corect. Poezia e doar forma oficiala pe care o poarta atunci cand se intalnesc cuvintele mele si se lasa citite aici sau pe hartii. Iar linistea, crezi tu ca e acolo ?!
      Eu simt ca imi lipseste.🙂

      Multumesc frumos !🙄

      • sunt convins ca e la locul tau linistea
        forma asta de viata numita poezie e foarte necesara iar pe tine te imbraca complet. forma asta te face completa

        • Linistea isi are locul atunci cand e simtita. Acum, poate e la cativa pasi sau poate nu o vad.🙂
          Multumesc mult pentru cuvinte si stiu ca nu sunt singura pe care o imbraca, pe mine poezia, poate ma face completa, pe tine te-a ales ca mana dreapta a ei.

        • deschide ochii adanc cum sa nu o vezi. poate e legata de mana ta mereu si nu o vezi. e acolo. asa a fost mereu. nu esti singura, ai haine care sunt doar ale tale si care nu se potrivesc decat in/pe fiinta ta. ce mana dreapta :))

        • Eram sigura ca o sa te amuzi, dar am zis sa nu mai pun niste cuvinte in paranteza, ca poate asa o sa fii si tu de acord cu ce zic, fara sa-ti atrag atentia, ca la “aia micii”.😛

          Da, sunt de acord cu tine, ma imbraca si ma face completa si d-aici si intrebarea “ce mana dreapta?”. Pai mana dreapta a poeziei, pentru ca tu dai contur cuvintelor, ea ti le transmite si tu modelezi poemul dupa forma degetelor tale, iar eu nu trebuie sa stiu de ce poezia capata forma de viata?
          Iata, deci, raspunsul !🙄

        • aha am inteles ca vrei sa ajungi mare fara sa treci prin stare de copil si sa le stii direct pe toate. e vorba de tine aici. nu ma amesteca pe mine…

        • Nicidecum…preferam sa raman copil si cu mine si cu poezia, nici nu cred ca am vrut vreodata sa fiu mare, celor mici nu le sta bine mari.🙂
          Amestesc? Nu! Stim doar unde imi place sa vad cum se aseaza cuvintele, atat voiam sa reamintesc.

          Multumiri, inca o data!

        • bine mai copil mic te cred. am inteles si sunt de acord doar sa nu mi multumesti poate doar tie pt ca asa e normal sa (o) faci

        • 🙂

  2. A wonderful, beautiful poem. I really enjoy reading your poetry. You write so eloquently and from the heart. Wish you a wonderful day!

    • Thank you for all !

      Have a nice day !🙂

  3. Delightful!… Sublime!… Echoing with sweet reminiscence and present day thankfulness… I enjoy your poetry immensely… Thank you!

    • Ohhh !🙄

      Thank you for all!🙂

  4. This is absolutely wonderful😀 I just love it! You are a very gifted writer!

    • Ohh!❤

      You are a precious persone !
      Thank you for all !

  5. ╫╟╖A╥╖K╙╢OU * Eda
    ───▄████▄─────▄████▄
    ─▄█▓▓▓▓▓▓█▄─▄█▓▓▓▓▓▓█▄
    ▐█▓▓▓▓▓▒▒▓▓▓▓▓▒▒▓▓▓▓▓█▌
    ██▓▓▓▒▒▒░░▒▓▒░░▒▒▒▓▓▓██
    ██▓▓▒▒░░░░▓░▓░░░░▒▒▓▓██
    ▐█▓▓▒▒░░░▓░░░▓░░░▒▒▓▓█▌
    ─▀█▓▓▒▒░░░▓░▓░░░▒▒▓▓█▀
    ───▀█▓▓▒▒░░▓░░▒▒▓▓█▀
    ─────▀█▓▓▒▒░▒▒▓▓█▀
    ───────▀█▓▓▓▓▓█▀
    ─────────▀███▀
    ───────────▀ Good week my friend! Kisses !
    ઇઉ ღ ° ♥ ♥ ♫ ♪ http://lewisfoxy2.wordpress.com/aimer/♫ ♪ ♥ ♥ ღ ° ઇઉ

    • Merci beaucoup!🙂


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: