Nerostit

Nerostit

Peste lutul din odaia
Cu tăciuni desprinşi din foc
Am scris peste amintiri
Cu tăcerile din joc!

Nu voiam să mă despart
De cuvintele pe care
Le iubeam şi le dădeam
Soarele din depărtare.

Într-o lume-n care eu
Am lăsat simpla durere
Să nu sufle peste tine,
Te-adormeam c-o mângâiere.

După zile de nesomn
Liniştea o prefiram
Peste gene, doar un strop
De speranţă îl topeam.

Amorţise peste noapte
Un întreg ocean de stele
Mă rugam să te găsesc
Povestindu-mi despre ele.

Cu timpul nu aveam pace
Desfăşa din vise, marea
Valurile mi le lua
Şi-mi lăsa pe buze, sarea.

Din dorinţa unei flori
De a săruta iubire
Singurul parfum cules
Era dulce mulţumire.

Mă temeam din pas în pas,
Şi curajul mă seca
Numai c-o îmbrăţişare
Începeam iar a visa.

Nu ştiam ce-i alinarea
Destinul învălmăşit
Mi-l lăsa pe “te iubesc”
Să rămână nerostit.

Gândurile tale, parcă
Se topiseră de dor
Mă găseau îngenuncheată
Strigând după ajutor.

Aş fi căutat lumina
Să îmi fie îndreptar
Dar din cerul împânzit
Cădeau ploi de jar şi-amar.

Înţelegerea şi ea,
Lasă sufletul sperând
Când de mâna ne ţineam
Într-un vis sau într-un gând.

Aş da cântecele toate
Ce unesc din inimioară
Note din game divine
În acorduri de chitară.

Advertisement