Mi-am schimbat privirea doar când te-am zărit,
Revederea a fost de neînlocuit.
Te cuprinde Venus, te cuprind și eu.
Liliac de Mai, miroși a Dumnezeu!
În flori liliachii m-am regăsit asiduu
Stăteam cu ochii-nchiși, mă mângâiai și tu.
Emoțiile-mi curg, în lacrimi, tu le prinzi
C-o floare mă atingi, când mă-ntristez, mă simți.
O, floarea mea de mai cu emoții-n grai
Pot să-ți povestesc tot ce retrăiesc?
M-am abătut puțin din visurile mele,
Mi-am murdărit și rochia în praful nins de stele,
Pantofii violet îi port cu aceeași gingășie,
Gândind să reușesc și bine să îmi fie.
Pe brațe-mi presar florile tale,
Flori de liliac să capăt culoare,
Mi-e dor de emoții, altfel de cuvinte,
De dulceața versului ce-mi zbura prin minte.
Parfumul tău de mai mă liniștește-n timp
Visez cu ochii-nchiși. M-alint!
O, floare de mai, tu îmi spui povești
Când nu ești cu mine, oare cui zâmbești?

Reblogged this on Cronopedia.