Anul din Poveşti


Da, încă un an. L-am cuprins în braţe din timp pe copilul 2015. Da, îi spun copil, aşa îmi place să-l alint. L-am îngrijit cum am ştiut eu mai bine, nu l-am lăsat să-mi stea în cale. A fost un an bun şi înţelegător cu dorinţele mele. Mi le-a îndeplinit rând pe rând. Am fost surprinsă de momentele speciale pe care nu mi le-am imaginat vreodată. Ştiu, anul trecut, stăteam de vorbă. Eram cuprinsă de nostalgie, pe umeri se odihnea amestecul de vise, din care nu puteam gusta. Mi-am deschis sufletul în faţa oamenilor dragi, pe care îi am alături, mi-am deschis sufletul către iubirea lui. Nu am cuvinte pentru a-mi exprima bucuria pe care o simt atunci când călătorul, gândul meu mă plimbă prin anotimpurile copilului 2015.

Primăvara mi-a adus timpul care are aroma cuvintelor tale, apoi a urmat Vara din Poveşti, care mi-a presărat pe buze doar flori şi şoapte. O aromă aparte. Toamna, toamna m-a regăsit în Oraşul Luminilor, unde îmi cântam dragostea alături de tine. Mai mult ca niciodată nu voiam ca timpul să treacă. În cuvinte, Iarna-Culoare de Argint picta noi dorinţe pe pragul din casa speranţelor. Mi-e teamă să mă separ de copilul an care mi-a transformat zilele în cuvinte, în dorinţe şi în iubire.

Am scris mai puţin, am trăit mai mult, am simţit timpul mai aproape.
2015, Te Iubesc !

Sunt aici, aştept să îmi împărtăşiţi şi dumneavoastră cum aţi simţit că a fost acest an în inima fiecăruia.

Din suflet, vă doresc, să vă rămână alături emoţia, bucuria, sănătatea şi iubirea în anul care va veni !
La Mulţi Ani, dragii mei cititori !

2015-Anul din Poveşti

Published in: on December 31, 2015 at 6:30 pm  Comments (52)  
Tags: , , , ,

Timp naiv


Timp naiv

În Casa Razelor de Soare,
Stăteau deschise, cuvintele mele, zi de zi…
Mânuţe gingaşe de copii te conduceau
Pe canapelele din catifea aurie.
O singură privire stătea retrasă,
Metisă a Verii din Poveşti şi a Iernii-Culoare de Argint
Scria Povestea Cerului, acolo, unde
Urmele întregii lumi se intersectau
Într-un apus sângeriu…
În noaptea târzie, notele se izbeau în pereţi de stele,
Îngeri coborâţi pe portativ.
Timpul.
Ah, ce naiv !

timp_naiv_31

Published in: on November 20, 2015 at 6:00 pm  Comments (15)  
Tags: , , , ,

Când toamna poartă paşii unei veri


Când toamna poartă paşii unei veri

Îţi calculezi paşii,
Îţi potriveşti ceasul,
Amâni discuţiile pentru mai târziu…
Ţi-ai înfăşurat timpul pe după gât
Şi-l roteşti minut după minut…
Emoţiile stau agăţate la ferestre.
Mi-am înfrânt teama şi le-am cules.
Soarele şi-a ridicat privirea şi a început să sufle în palmele-mi rotunde,
Am ameţit de bucurie.
Iubirea îşi întindea aripile către mine şi plutea în juru-mi s-o ating.
Am risipit nostalgia în mare,
Purtată de valuri, respira cu ardoare 
Dorul purtat de pescăruşi
Îţi strecura un zâmbet şi-ţi număra paşii, călcându-ţi pe urme…
Din cămaşă zorzonată a mării,
Vedeai cum se-ntindea trupul Verii din Poveşti.
Se disipa în nisipul fin în straturi de fericire
Încolăcindu-ţi tălpile-n parfum…

Te-apropii de ţărm, faci cu mâna către cer
Atingi colierul şi uiţi să-l roteşti,
Dar ultima perlă ruginită uşor
Te-anunţă că din spatele munţilor
Pătrund melancolii din frunze-aurii
Îţi măsori alţi paşi, te întinzi şi le laşi
Să împletească din zbor cu fire de dor,
O toamnă a lor,
A destinelor.
Şi din nor,
Un covor,
Al culorilor.
foto 6
Vara din PoveştiZâmbetul Mării la Răsărit
foto 7
Când timpul legăna vara pe umărul stâng, iar toamna se aşeza pe umăru-i drept.
Published in: on August 31, 2015 at 11:05 pm  Comments (6)  
Tags: , , , , ,

Vara din poveşti


Vara din poveşti

Prin geamurile sparte de tunet,
Vara pătrunse în încăpere
Infăşurându-şi chipul după perdea.
Tremura, avea buzele sângerânde.
Cireşele-i căzură din buzunare.
Am îmbrăţişat, vara cu tot dorul !
Mi-a zâmbit, deşi era rănită.
Mi-a promis că va rămâne un timp la căbănuţă.
Soarele o vindeca.
La răsărit, îi pansa fiecare rană
Şi îi săruta palmele la apus.
Fericirea din privirile lor
Îmi dezmorţea sufletul de căutări…
Vara din poveşti mă regăsea citind,
Şi-mi punea flori de levănţică la fereastră.
foto 2

Vara din poveşti a început să facă destăinuiri începând cu o grădină de munte, flori împletite, hârtie colorată din palmele soarelui, carioci şi cuvinte. M-a aşezat pe iarba umedă într-o seară şi chicoteam împreună.
Nu ştiu câţi dintre dumnevoastră cunosc faptul că pe lângă încercările parcimonioase de a scrie versuri, cea de-a doua mea pasiune este să creez semne de carte. Iubesc să împachetez hârtii colorate, să le lipesc şi să le dau viaţă prin cuvinte. Mi le aşez în cărţi şi depănăm amintiri, la finalul poveştii. Poate ele cunosc mai bine decât mine, personajele.

M-am gândit că ar fi frumos să împart această plăcere cu dumneavoastră. Vă sunt recunoscătoare ! 🙂

Published in: on June 22, 2015 at 7:01 pm  Comments (24)  
Tags: , , , ,
%d bloggers like this: