Lacrimi de panseluţe
Peste liniştea prelinsă
În ochi mari de cer deschis
Cobora un glas de îngeri
Ce urca note de vis.
Toate florile din lume
Înflorit-au ascultând,
Raiul parcă se desprinse,
Se-aşezase pe Pământ.
Albe, galbene, albastre,
Panseluţele tăceau
Parcă luau norii de mână
Şi apoi plângeau, plângeau…
N-au parfum,
Au doar culoare
Şi un chip nevinovat,
Lacrimile-ncep să curgă
De îşi ţin capul plecat…
Roua lor când e culeasă
De o mână îngerească
Va lăsa într-o poveste
O dorinţă să zâmbească.
Denisa Aricescu 