Mi-era dor să fim împreună.
Până să te întâlnesc, timpul savura din visele mele
Când te-am întâlnit, timpul visa odată cu noi.
Să nu-ți fie teamă vreodată c-am să-mi închid ochii
Și-am să te uit.
Adunăm amintiri la comun,
Ne împărtășim dragostea în cuvinte,
Mă cuibăresc la gândul c-o să-mi fii muză toată viața,
Și că n-ai să mă lași cu foile goale,
Alergând în neant după stările tale.
Noi suntem acei nebuni de copii
Fără uși și zăvoare,
Fără chei și sertare la inimi.
Avem dragoste la comun
Și-un singur plic cu dorințe,
Care stă nedesfăcut,
Știindu-ne fiecare bătaie a inimii pe de rost.
Împreună e singurul loc pe care-l avem,
E casa noastră în care am copilărit de la primele priviri,
Împreună e gândul care mă duce departe
Și care mă-nalță în cele mai crunte zboruri, chiar dacă
Mi-e frică,
Împreună mi-e aripa pe care-mi odihnesc temerile.
Te-am protejat de nopțile acide,
În care toate stelele se-ascundeau și ele
De schimbul nostru de tăcere.
Te-am căutat cu fiecare pas din gând,
Odihnindu-mi tălpile în fel de fel de teorii,
În care te înțelegeam și te acuzam
De gesturile tale de indiferență,
De rebel ce-mi tulburi versurile cu iubire.
Vezi, tu…
Ți-am păstrat răspunsul tuturor întrebărilor
Pe care nu mi le-ai adresat nicicând,
Nici măcar în gând. Și-am surâs cu desăvârșire.
Știi cum ne putem vindeca de tăcere, de dor, de tot acest timp visător?
→Împreună←
Denisa Aricescu 