Când dimineaţa n-avea soarele pe chip


Când dimineaţa n-avea soarele pe chip

Pe mâinile timpului
Au apărut pete maronii,
Dimineaţa a zăcut toată noaptea.
În glasul zilelor nu se mai aud bucuriile cerului.
Omul şi-a croit o cămaşă cu mii de buzunare,
În care stau ascunse fericirea, iertarea, dorinţa,
Gândul şi înţelegerea.

Deciziile s-au îndoit de la manşetele-nvechite
Şi ascund rănile deschise de timp.

O nouă zi îşi caută hainele
În cufărul gol de la intrare.

Published in: on April 16, 2015 at 10:00 am  Comments (7)  
Tags: , , , ,

Să stăm de vorbă


Dragii mei cititori,

Aş vrea să încep acest articol prin a vă mulţumi că-mi sunteţi aproape de fiecare dată. De câteva luni, timpul meu a fost tot mai scurt şi nu am reuşit să fiu alături de dumnevoastră şi de postările pe care mi-aş fi dorit să le urmăresc cu mult drag. Am fost prinsă în ultimele săptămâni printre formule, calcule, proiecte şi proiecţele. Dacă am avut o pauză, cu siguranţă, am fost aici, prezentă şi am urmărit câteva rânduri din ceea ce era postat de dumneavoastră. Să ştiţi că şi Domnul WordPress are o problemă, mi s-a întâmplat să citesc, şi să citesc şi când să aplaud cu faimosul “Like”, acesta nu apărea, dar nu voia sub nicio formă. Oare de ce?! Vi s-a întâmplat ?

Nu ştiu când a trecut toamna, dar şi mai grav de-atât, nu ştiu când a trecut prima jumătate a lunii decembrie. Astăzi, 19, oficial vacanţă, deci n-o să ştiu nici când o să treacă cea de-a două jumătate, plus câteva zile din următorul an. Următorul an ?! Da, 2015, un an greu, un an cu aşteptări şi dorinţe, dar poate şi unul mai bun. Nu ştiu dacă am ce să vă povestesc din 2014, nu mi-am făcut niciodată un bilanţ, poate doar îmi amintesc atunci, în ultima zi despre cum a trecut anul, ce am realizat sau ce mi-aş fi dorit să realizez, dar în rest, nu.

Se apropie mult aşteptatele sărbători, pentru unii dintre noi, plecarea acasă, îmbrăţişările celor dragi, dar şi locul liniştit, de unde ne putem încărca pentru viitor, cu gânduri pozitive şi pline de speranţă. Pentru mine, spiritul Crăciunului, nu mai este acelaşi de ani buni, oare unde sunt anii în care zâmbeam cu bucurie şi emoţie la fiecare sărbătoare? Lucrurile s-au schimbat între timp, poate aşa e normal să se schimbe, dar parcă mult prea repede.

Dumnevoastră, vă doresc tot ce e mai bun şi sper să găsiţi bucuriile şi emoţiile, aşa cum vi le doriţi, ele nu stau decât în suflet, de acolo de unde ar trebui să vină, alături de oamenii pe care-i îndrăgiţi. Dacă nu i-aţi scris Moşului, mai aveţi puţin timp să o faceţi, scrisoarea poate lua forma, nu neapărat a unei hârtii, ci a unor cuvinte simple pe care le puteţi spune din gândul inimii, cu dorinţă şi căldură.

Va doresc tot ce vă doriţi şi cel mai important lucru, linişte şi iubire, ele sunt cele mai valoroase daruri primite şi dăruite. Toate cele bune ! 🙂

Published in: on December 19, 2014 at 6:45 pm  Comments (62)  
Tags: , , , ,
%d bloggers like this: