Când soarta mi-a zâmbit,
Nimic nu-mi trebuia.
Speram şi m-am gândit…
C-o să rămână aşa.
Dar timpu-aleargă-ntr-una…
Cu greu îl pot opri.
Din nou i-am pierdut urma.
De ce aş mai zâmbi?
Tristeţea nu-mi da pace,
De ce mă urmăreşte?
Sufletu-n mine zace.
Durerea, iar sporeşte.
Aş vrea să pot pleca…
Dar mama s-a-ntristat.
“Copile, nu-i aşa…
Mai ai de învăţat!”
Ce-i de făcut acum…
Idei îmi trec prin minte.
Voi căuta alt drum.
Voi merge înainte.
Tăcere deplină
E linişte în casă şi afară,
E soare mult, lumină…
Da, e vară !
Miroase-a fân cosit şi-a fragi,
Vântul adie cu miros de brazi.
E linişte în suflet, e linişte deplină.
Zâmbetul mamei mi-aduce lumină.
Razele cad tăcute pe iarbă,
Căldura din vene parcă vrea să fiarbă.
Tăcut e izvorul, îl privesc şi tac,
Şi frunzele-s mute, agăţate-n copac.
Căldura mă-năbuşe, dar şi ea parcă tace.
Dorul din mine, e tăcut…parcă zace.
Tăcere prea multă e în jur şi în suflet.
Aş vrea să vorbesc, dar nu pot nici să cuget.
Dar tac, privind către soare.
Alerg către umbră, de căldura cea mare.
E liniştea verii când stai şi-o priveşti.
Trezeşte-te la viaţa !
Nu uita să iubeşti !
Basmul iubirii noastre
Eram cenuşăreasa ce nu găsea iubirea
Şi disperată căutăm atât : doar fericirea.
De micul prinţ nimic ea nu ştia,
Era atât de tristă întruna şi plângea.
Veni şi vara şi nici nu mai spera vreodată,
Să fie fericită şi ea că orice fată.
Era că un lăstar de floare ce ar fi vrut să crească,
Şi prinţul ei să vină, cu drag să o iubească.
Timpul trecea grăbit şi nici nu se gândea,
La prinţul ce visa, aflase acum de ea.
Mica cenuşăreasă spre bal se îndrepta,
Ajunse şi aici, nimeni n-o aştepta.
Povestea abia începe. Căci într-o bună zi,
În sufletul ei blând, soarele răsări.
“În viaţa mea de-atunci, tu ai apărut
Şi ne-am zâmbit frumos atunci când ne-am văzut.
Teama a dispărut, nimic nu mă mai doare
Că tot ce a fost trist, acum e doar visare,
Acum eşti prinţul meu ce nu-l mai las să plece,
Iubirea ce-o purtăm nicicând ea nu va trece.
Nimic eu nu regret, am învăţat s-aştept
Şi ştiu că tu mă aperi şi că mă strângi la piept.
Mi-ai dăruit iubire, eu simt iubirea ta,
Priveşte-mă în ochi, să vezi iubirea mea.
Nu am crezut vreodată, nici în visele de noapte,
Că prinţul a venit de-acolo, de departe.
Noi suntem fericiţi o ştim numai noi doi
Şi basmul nostru se-ncheie doar cu noi.
Eram cenuşăreasa, acum sunt floarea ta.
Eşti prinţul ce-aşteptam să vină-n viaţa mea.
Te rog, întinde mâna, învaţă-mă să zbor,
Acolo sus departe, unde nu-i niciun nor !”
Bună dimineaţa !
De aici din depărtare,
Inima îmi bate tare.
Soarele-mi mângâie faţa…şi-ţi zic :
“- Bună dimineaţa !”
Sărutul meu să te trezească
Şi îngerii să te păzească.
Să ne iubim cum ştim mai bine,
Din nou îţi spun : mi-e dor de tine !
Ştim doar noi
S-a scurs clepsidra timpului, dar nu în van.
Un lucru aş vrea să-ţi spun, iubitule,
…c-a mai trecut un an…
Fie ca ziua asta mereu să ne-o amintim
Lumină şi speranţă, atât să ne dorim.
E tot ce noi sperăm, sigur nu vom uita.
Te voi iubi mereu şi te voi asculta.
Eşti tot ce am visat şi-aşa vei fi mereu.
Pe-al timpului aripe vei fi îngerul meu.
Eternă e iubirea şi amintirea ei,
Râd către zărea albastră, căpruii, ochii mei.
E dulcele tău glas, cu drag mă cheamă acum.
Către tine îmi îndrept paşii,
… să te ajung din drum….
Hai să fim fericiţi ! Mereu vom fi aşa.
Eu te iubesc nespus şi te voi aştepta.
Am înţeles
Am înţeles că viaţa nu-i atâta de uşoară,
Că nu putem fi pasărea ce zboară,
Că suntem simpli oameni orice-ar fi,
Că nu putem preface noaptea-n zi.
Am înţeles durerea celui, ce îl doare…
L-am înţeles pe cel ce a avut şi nu mai are.
Că l-am crezut pe cel ce m-a rugat
Şi i-am răspuns şi celui ce m-a întrebat.
Am învăţat să fiu cinstit şi drept,
Să am răbdare şi să ştiu s-aştept.
Am înţeles ce înseamnă să primeşti în dar,
Să ştii şi să oferi şi celui mai bogat , tu chiar !
Am învăţat să sper şi să iubesc,
Chiar dacă viaţa este grea.
Eu trebui’ să trăiesc !
Am înţeles cândva cum să sădesc un pom,
Dar cel mai dulce lucru ce l-am învăţat,
E…SĂ FII OM !
Destin
Ştii, să gândeşti nu e păcat
Dar tot ce trebuie urmat,
E sufletul. Nu-ţi fie frică !
Îl poţi urmă în orice clipă.
Să ai încredere mereu
Că sus există-un Dumnezeu
Din inima de-L vei ruga,
De-ndata te va ajuta !
La orice fel de provocare,
Mereu s-aştepţi şi să fii tare.
Apoi, când tu vei reuşi,
Sunt sigură…că vei zâmbi.
În viaţa ta se afla-un drum.
Că este rău, că este bun,
Nu-ntoarce capul niciodată
Tu să rămâi cu inima curată !
De-i drum cu spini sau cu petale,
Urmează-ţi singură ta cale!
Denisa Aricescu 