Poftă de amintiri
Sărbătoresc în fiecare anotimp dorul de tine,
aprind lumânărelele mici și suflu cu putere,
poate mi se îndeplinește dorința de a te revedea,
atunci când am nevoie de tine.
Gust din fiecare felie de vise
și ma rog să aibă gustul tău.
Îmi rămâne o urmă de regret pe buze
și-un gust amar de ce nu ești aici,
îmi scriu cuvinte monosilabice în palme
și las roua cristalină să le evapore,
când o nouă zi se așază deschisă în fața mea.
Mă gândesc că mai e foarte puțin până la o nouă aniversare,
dacă mi-ai putea insufla bunătatea din corpurile cerești
nu ți-aș mai cere să îmi aduci zâmbete-n priviri.
Îmi iau albastrul în brațe ca pe-o jucărie
și-i spun povestea noastră
până aproape de gândul tău…
Găsește-mi viața pe undeva !
Mi-e poftă de amintiri
Când îmi e dor de tine.
m-am întrebat câte culori are dragostea pe care ți-o port
au sângerat amintirile albastre când le-am strâns în gândurile pasiunii
nu suporți să îmi suporți nebunia de a te iubi
îți văd chipul, stă ascuns după cuvinte, mi te-am fotografiat