Vreau să mă țină toamna-n brațe
Să-mi mângâie dorul din piept,
Iar pe copaci să-i simt aproape
Aștept, aștept, aștept...
Vreau să mă țină toamna-n brațe
Lacrimi în palme să-i preling,
Frunzele, fluturi să îi fie
Din timp, în timp, e timp.
Vreau să mă țină toamna-n brațe
Să mă surprindă cu povești...
S-adorm pe pielea-i aurie.
Departe-mi ești și dragă-mi ești!
Vreau să mă țină toamna-n brațe
Să mă învețe iar să scriu,
Să-mi fie muză-n miez de noapte.
Aproape vreau să mi te știu!
Vreau să mă țină toamna-n brațe
Să-mi spună tot ce-are de spus,
În brațe s-o cuprind și eu
La fiecare răsărit și-apus.
Vreau să mă țină toamna-n brațe
Să îmi aline din durere,
De mână să mă poarte iarăși,
Ploaia să-mi fie mângâiere.
Vreau să mă țină toamna-n brațe
Să-i simt privirea caldă, vreau
Mi-e dor de timpul de-altădată
Când frunzele-i mă linișteau.
Vreau să mă țină toamna-n brațe
Pierde-mă tu în lumea mea cu flori
Pierde-mă tu în lumea mea cu flori
Și lasă-mă să-mi regăsesc copilăria,
Mă-ntind în patul de culori,
Visând cum razele îmi cântă bucuria.
Măsor privirea fiecărei flori
Și îmi tresaltă dorurile-n piept.
Al cărui vis e șoapta când în zori,
Ochii mi’s taine când rămân și-aștept?
În lumea mea cu fluturi să mă pierzi,
Căci de mă pierzi, găsitu-m-a melancolia…
Pictez pe buzele iubirii ochii-ți verzi
Și-ți cos pe piept cuvântul, poezia.
Pierde-mă tu în lumea mea cu flori,
Așteaptă-mă și lasă-mă să te găsesc.
De mână cu toți fluturii-n culori
Mă voi trezi și voi simți că retrăiesc.
Pierde-mă tu în lumea poeziei,
S-ascult cum bate inima naturii
Pe mâini să mi se-așeze dintr-o mie,
Fluturii, cheia sol și notele iubirii.
Pierde-mă, pierde-mă, iubite!
Căci știu, răbdarea s-a prelins din ochii tăi…
Timpul mi s-a încolăcit în trup și în cuvinte
Și-abia mai pot să mă pierd singură în foi.
Emoții, fluturi și un basm
Perioada de trecere de la un an la altul, parcă îmi descarcă amintirile pe un ecran care mai târziu se stinge treptat și-mi redeschide un alt ecran complet gol. Mă simt lipsită de vlagă, mă face să mă gândesc cum va arăta următorul an și dacă va fi la fel de bun ca cel anterior. Este o senzație ușor ciudată, deși ciocnesc paharul cu “La mulți ani”, mi se întâmplă să mă văd trecând un alt pod poleit cu dorințe și care are drept balustradă anul din urmă cu amintiri. Aceeași trecere cu emoții a fost și între anii 2016-2017. Mă apăsa gândul că nu vreau să se piardă tradiția anilor 2015 și 2016, de a nu-mi lua de lângă mine pe cineva drag, dar pentru că dorințele se îndeplinesc, 2017, a fost un an excepțional, care, n-a luat pe nimeni de lângă mine, dar câțiva au plecat. Așa am simțit.
Anul acesta a fost despre nunta noastră și despre mulți oameni cu care am interacționat, pe care i-am cunoscut cu adevărat, pe care i-am câștigat, dar și despre alții care au plecat. Chiar mă întreba cineva cum a fost 2017 pentru mine. N-am știut să-i răspund, dar m-am gândit că a fost anul în care mi-am dat seama că încrederea nu e doamnă pentru toată lumea, eu așa o consideram, doamna căruia nu ai voie să-i greșești numele, să-i vorbești de sus sau să uiți să-i scrii din când în când, și de asemenea, a fost anul când mi-am schimbat numele, când soțul meu mi-a deschis ochii și mi-a demonstrat că unele lucruri chiar există, cum ar fi: grija pentru celălalt, prietenia în cuplu, zâmbete la orice oră, dragostea necondiționată și faptul că nu se alterează relația după ce spui DA, din contră. (…)
Dar pentru că am fost atât de mult luată prin surprindere, voiam să nu țin cont de tradiția pe care am respectat-o în ultimii ani, aceea de a împărtăși cu cititorii mei gândurile la finele anului în curs, însă mi-am dat seama că aș fi greșit și m-am decis să vă povestesc și să vă mulțumesc că ați fost alături de mine, încă un an.
Și ca să nu mai lungesc atât de mult “discuția”, aș vrea să vă mărturisesc că anul acesta, în primăvară, am alergat după fluturi la propriu, mi s-au așezat în palmă, i-am admirat, m-am emoționat și ne-am promis revederi.
Vara m-a cucerit de-a dreptul, mi-am revăzut prietenii, pescărușii, adulmecând, ca și mine, bucăți întregi de pizza, 🙂 și dacă nu mă credeți, priviți:
Am revăzut marea de trei ori, am stat de vorbă, am glumit, mi-a adus voie bună și ne-am bucurat împreună de muzică.
https://www.instagram.com/p/BWW2E8oAuU5/?taken-by=denisa.aricescu
Nici muntele nu a rămas nevizitat, am descoperit unele dintre cele mai frumoase poezii a le lui Serghei Esenin, când am călătorit într-o zi de august cu familia pe Transfăgărășan.
Timpul nu stă în loc, au sosit emoțiile și fluturii de toamnă.
Ne-am plimbat, am vizitat locurile de poveste din Toscana, am revăzut Parisul și ne-am zâmbit.
Toscana, 2017
Paris, 2017
El este Havasi, artistul care deține recordul mondial pentru cel mai rapid pianist. O splendoare.
La începutul lunii decembrie, The Motans ne-a încântat cu frumoasele lor melodii.
Iar pentru că l-a sfârșitul fiecărui an, fiecare copil așteaptă ca dorințele să-i fie îndeplinite, prin scrisoarea trimisă lui Moș Crăciun, soțul meu, m-a ajutat să-mi împlinesc un vis, acela de a-mi aduce părinții, bunicii și nașii, la concertul “Iarna Simfonic Aniversar”, susținut de Tudor Gheorghe, la Sala Palatului din București. Emoții la infinit.
Anul acesta a fost despre fluturi, în special, cei de toamnă. Am zâmbit, am râs, m-am emoționat, am plâns, am iubit, am scris, am citit, am pictat, ne-am bucurat, am trăit unul dintre cele mai importante evenimente din viață, am avut familia aproape, ne-am veselit. Au fost și momente mai puțin plăcute, dar am început să învăț, că nu e totul așa cum îmi imaginez și că trebuie să fac față, indiferent de ce o să primesc. Firea mea visătoare a început să se maturizeze.
Cam asta despre mine, despre noi. 🙂
Mi-aș dori un 2018 încrezător, cu mai mulți fluturi, cu oamenii dragi aproape, cu multă căldură, sănătate și bucurie, iar aceleași lucruri vi le doresc și dumneavoastră, să vă iubiți și să fiți iubiți, să zâmbiți cât mai mult, să aveți încredere în alegerile pe care le veți face, să aveți familia și prietenii, aproape și să fiți puternici!
Mulțumesc, an al emoțiilor, 2017! Îți mulțumesc Doamne-Doamne! Îți mulțumesc, Mihai! Vă mulțumesc, dragi părinți, bunici, nași și prieteni!
Vă mulțumesc tuturor celor care ați rămas alături de mine!
Vă promit poezie de suflet, în continuare! ❤
Cum a fost anul 2017 pentru dumneavoastră?
Fluturi de Toamnă
Pe degetele timpului,
Se aduna polenul acela de demult…
Când mâna ta mă prinse,
În acei ani de când, ne-am întâlnit visând.
Ne-am prins și noi de-atunci în jocul vieții fără de sfârșit
Și am lăsat iubirea să ne conducă-n timp.
Polenul anilor prelins, ne e parfum de stele…
Când mii de fluturi ne-au atins,
Cerul iubirii s-a deschis
Și visele, și ele.
În anotimpuri ne-am lăsat cuprinși,
Ne-am îmbrăcat în flori de liliac,
Soarele-n doi ne-a-mbrățișat,
Cuvintele ne-au împăcat,
Când peste noi s-au scuturat, ploi calde ale verii, pe-nserat.
De mână am fost cu toamna amândoi,
De mână spre altar vom fi acum
Pe aripile dragostei în zbor,
Cu mii de fluturi rugându-se în cor.
Și ierni trecurau și încă vor mai trece…
Vom fi înconjurați de bucurii,
Iubirea noastră zi de zi va înflori
Prin zâmbetele-aduse de copii.
Privind prin #tine timpul meu de pretutindeni,
pe obraz, sărutul mamei și cuvinte. De la o privire de primăvară a început totul.
Ne-am hotărât ca toamna să ne fie martoră într-una din cele mai frumoase zile ale noastre.
Detalii puse la punct.
Fluturi de Toamnă
M-aplec să șterg ochii dimineții și s-aștern rouă pe buzele-amorțite…
Visam cu ochii deschiși la ziua noastră, povesteam cum din aproape-n aproape am ajuns departe.
Pregătind rochia visurilor mele.
Pregătindu-mă, cele mai frumoase domnișoare.
Emoții.
Iubitul meu, ești perfect!
Când mi-a fost dăruit cel mai frumos buchet al toamnei. Răsplătindu-l.
Emoții la superlativ de părinți.
Emoții la superlativ de bunici. Cuvinte rostite.
Admirându-l.
Buzele-i bordo perfect conturate,
Se voiau sărutate. #șoapte_bordo
Zâmbindu-i doar lui o viață-ntreagă.
Rugându-ne alături de părinții sprituali.
Cele mai frumoase povățuiri.
Amin.
Zborul Fluturilor de Toamnă.
Fiecare floare pe care ați purtat-o, dragile mele, să vă fie bucurie în suflet.
Am tânjit toată viața după omul cu credință în suflet și primăvară-n priviri, până ne-am regăsit și am știut că tu vei fi lângă mine necondiționat, punându-mi pe buze cele mai dulci șoapte bordo.
Vă vom cânta iubirea până la ultimul apus.
Iar la pian,
Luna îmi cântă Universul
Din notele de stele te chem să-mi fii tu, versul!
Ne-am promis că o să fim alături una de cealaltă, indiferent de situație, cuvinte și încercări!
suntem noi,
omuleţi cu glas desprins de atingerea degeţelelor
pe fiecare clapă a pianului din colţul vieţii
aşezat în spatele destinului permanent
Sărbătorind. Fluturi de Toamnă.
Mi-am odihnit gândurile și temerile pe umărul tău…
Când din dansul nostru s-au prins în zbor fluturii timpului, emoțiile.
Când mii de fluturi ne-au atins,
Cerul iubirii s-a deschis
Și visele, și ele.
Când am coborât din leagănul timpului, m-așteptau visele noastre.
Se joacă soarele în flori
Ieri în culori, azi în bujori
Ce sărbători…
Când fluturii ne așterneau pe buze deliciile toamnei! 
🦋
❤
Și da, ne-am promis că vom fi de nedespărțit.
Mărturii de suflet. Fluturi de Toamnă.🦋❤
Nunta noastră
Denisa Aricescu 