Fără de noroc


Fără de noroc

În mai când s-a născut biata albină
Când s-a văzut în noua ei grădina,
Credea că este raiul pe pământ…
Dar nu ştia că-n viaţa ei vor fi atât:

…doar ploi şi vânt.

În noul stup, n-a zăbovit prea mult,
Căci izgonită a fost far’ un cuvânt.
Şi în alt stup a fost primită
Şi doar acolo, ea a fost iubită.

Când într-o zi perechea şi-a-ntalnit,
Zburau doar împreună… spre cer, spre infinit.
Şi viaţa le păreau atâta de uşoară,
Şi seamă nu-şi dădeau că timpul trece… zboară.

Şi într-o zi când ea, de el n-a ascultat
Când aripa şi-a frânt. Ah, Doamne…ce-a oftat !
Dar nu voia nimic, doar ajutor cerea,
Dar toţi o părăsise şi nici că le păsa.

S-a-ntors din nou la stup zdrobită de durere,
Plină de deznădejde şi fără să mai spere,
Şi aripa cealaltă s-a frânt şi a căzut.
« – De ce nu e iubirea aşa cum am crezut ? »

Advertisements
Published in: on June 28, 2012 at 11:51 pm  Comments (48)  

Primul cuvânt


Primul cuvânt 

Cine te-aşeaza în leagăn uşor,
Cine te-nvaţă ce înseamnă dor,
Cine te creşte şi-ţi da o povăţă…
Şi-ţi arata drumul drept către viaţa ?

Cine te mângâie atunci când te doare…
Şi-ţi vorbeşte duios şi-ţi dă alinare ,
Şi-ţi arăta drumul pe care să mergi …
Şi doar fapte bune să faci … să culegi ?

Cine te-nvata să fii curajos,
Şi să ai un suflet aşa de frumos ?
Cine te apară de rău şi de toate
Şi mereu, mereu din necazuri te scoate ?

Ştii cine, aşa-i ? Acum vă-ntreb eu !
E un cuvânt sfânt ce-l rostim mereu,
E cea care mă-nvată să-mi înfrâng teamă.
Va fi şi va rămâne, doar ea : MAMA .

Published in: on June 24, 2012 at 1:48 pm  Comments (37)  

Simplă prietenie


Simplă prietenie 

Cu bune şi rele,
Noi am trecut mai departe,
Au fost zile grele…
Dar, le-am lăsat deoparte.

Când eu suspinam,
Mereu se-ntrista…
Lacrimi, regrete…adunam şi tăceam.
Iubirea credeam că nu există !

Am scris, am cântat,
Am plâns şi-am zâmbit.
Indiferent noi tot am visat,
La ziua frumoasă ce a sosit.

Prietenia e sfântă, nicicând nu dispare,
Omu-i creat, se naşte şi moare.
Din suflet învaţă mereu să iubeşti !
Că dacă nu-i iubire… De ce mai trăieşti ?

Published in: on June 17, 2012 at 2:58 pm  Comments (48)  

Te-ai dus, copilărie…


Te-ai dus, copilărie… 

Stau şi privesc tăcută-n zare…
Mă uit cum se-ofileşte, biata floare.
Şi cum rămâne tristă şi pustie,
Te-ai dus, frumoasa mea, copilărie !

Şi la cireşul din grădină , m-ascundeam…
Şi câte-n lună şi în stele-i povesteam.
Durerea mea din suflet, el ştia.
Te-ai dus prea repede, copilăria mea !

Stăteam şi ploaia o priveam prin geam.
La ea întotdeauna, durerea îmi plângeam.
Doar glasul ploii, pe-atunci, mă mângâia
Şi tristă ai plecat, copilăria mea !

În nopţile senine… eu , stele numărăm.
Şi luna mă privea, ştia cât sufeream.
Stăteam ore în şir şi adormeam plângând.
Te-ai dus, copilărie… şi m-ai lăsat oftând !

Şi întrebări o mie în suflet le strângeam.
“De ce oamenii mor?”, pe-atunci nu-nţelegeam.
Un singur lucru, atât, inima mea ştia,
Că ai să pleci cândva, copilăria mea !

Aş vrea că timpul asta, să-l pot da înapoi…
Să fiu copil din nou, s-alerg din nou prin ploi
Şi să renasc ca floarea ce creşte pe câmpie.
Te-ai dus fără să-mi spui…
Te-ai dus, copilărie!

Published in: on June 9, 2012 at 5:47 pm  Comments (74)  
Tags: , , , ,

Tu, chipul iubirii


 

Tu, chipul iubirii

 

Privesc spre soare si razele-mi zambesc.

Vad chipul tau, si-ti spun cat te iubesc.

Te uiti la mine si-apoi tu imi vorbesti

Cu glasul tremurand imi spui ca ma iubesti.

 

Iubirea-i pretutindeni : in aer, pe pamant…

Imi place sa rostesc numele tau sfant.

Visez zile intregi cum suntem impreuna,

In noapte sa cantam si sa privim la luna.

 

Eu stele colorate as vrea sa-ti daruiesc.

Tu crezi ca nu exista, dar eu iti dovedesc.

Le-am colorat chiar noi, cu iubirea noastra

Si-acum sclipesc mai mult pe bolta lor cereasca.

 

Ti-am presarat pe buze dulceata fericirii,

Pe chip eu ti-am citit cuvintele iubirii.

Te chem, te strig , te caut… Viata , te-am gasit !

Si nu-mi doresc decat, sa-ti spun : Bine-ai venit !

 

Ne-am intalnit in vis, ne-am intalnit acum,

As vrea sa fi aici, din nou eu sa iti spun,

Ca esti in viata mea, in suflet mi-ai patruns,

Ca te iubesc enorm si tot nu e de-ajuns !

Published in: on June 6, 2012 at 12:29 pm  Comments (24)  

Un dar divin


 

Un dar divin

 

Liliacul freamata-n fereastra

…am tresarit

Si cand ochii i-am deschis ,

Te vedeam pe tine ca-ntr-un vis.

 

Imi placea enorm sa iti zambesc

…si cu fiecare adiere

Iti ofeream o mangaiere !

 

M-am ridicat de pe fotoliu

…dar gandul tot la tine imi era

Cand pasii mi i-am indreptat spre usa,

Te-ai preschimbat din liliac in stea.

 

Vorbeai cu mine…

Si drag mi-era sa te ascult

…dar fericirea n-a durat prea mult.

Caci incepusei din nou tu sa dispari…

M-am intrebat: cand o sa reapari?

Din stea eu am crezut ca o sa fii un pom!

 

Dar Dumnezeu atat de bun a fost cu mine…

Caci mi-i te-a daruit ca om !

Published in: on June 1, 2012 at 4:33 pm  Comments (45)  
%d bloggers like this: