Suflet neînţeles…
Nu am mai spus demult,
…dar linişte nu am,
Ce-aş mai putea s-ascult?
…când trece iar un an?
Sunt mii de întrebări,
…ce nu vor să-mi dea pace,
Cuvintele sunt stări,
…inima, iar îmi zace.
De ce n-aş renunţa,
…la timpul ce-a trecut ?!
Durerea e a mea,
…şi nimeni n-a ştiut.
Tu nu ştii şi nici tu,
…nici el, nici ea, nici voi !
Nătâng mi-e sufletul,
…şi suntem amândoi.
De ce stau să privesc,
…cum trec zilele mele?
Nu vreau să mai iubesc,
…căci dragostea, îmi piere.
Vreau să ajung departe,
…să plec de pe Pământ.
Dar clipele’s deşarte,
…mai bine, stau şi plâng.
Şi nu mai pot avea,
…nici zâmbet, nici lumină.
M-a părăsit puterea,
…cât mi-aş dori să vină!
De sunteţi lângă mine,
…va voi iubi mereu!
Iertaţi-mă, de-mi vine,
…să plec din lume, eu.
Denisa Aricescu 