Când răbdarea-mi săruta gândurile

Când răbdarea-mi săruta gândurile

E timpul să scriu ca să mă vindec
E timpul când toţi stropii s-au disipat de-atâta timp
Aşteptarea parcă e un campionat
Iar eu lupt cot la cot cu răbdarea
Mă întrece,
Mă topesc,
Mă zbat
Îmi revin şi tresar.
Alerg,
Depăşesc linia de sosire,
Înving şi răbdarea mă învinge
Se strecoară pe sub tălpile mele
Îşi înfige ghearele în clipele scurse
Şi-mi sărută gândurile până le topeşte
Din nou, acelaşi joc continuu.
Mă retrag şi scriu.
Scriu ca să mă vindec de dor.