Ne place timpul


Noțiunile simpliste ne complicau adesea,
Când pe tine, când pe mine,
Cea care se imagina într-un cuvânt.
Mrejele destinului surfilau trăirile noastre la sfârșitul fiecărui anotimp.
Pe timpul nopții, mergeam spre mănăstirile din apropierea cetelor îngerești
Cu platouri întregi de dăruire,
Ne arătau iubirea pictată în tablourile agățate de pereții,
Unde doar soarele din timpul primăverii le putea mângâia.
De mână cu toate stările sufletești,
Îngenuncheam la altarul viselor,
Iar de mână cu tine,
Mă visam pășind spre altar.
În pașii mărunți ai cuvintelor găseam înțelegerea,
Pe mâinile florilor, candoarea
Iar pe buzele tale, speranța.

Ne plăcea timpul
Și ne prescurtam nopțile împreună în,

NOI.

ne-place-timpul

Published in: on February 21, 2017 at 9:17 pm  Comments (14)  
Tags: , , , ,

Nu mai știu


Pe repede înainte,
Totul se derulează contra timp,
Iar eu m-am încurcat în pașii neputinței mele.
Nu mă pot mișca,
Am intrat în hora gândurilor pe care nu le pot rosti vreodată,
Nu pot găsi un moment
În care aș vrea să fiu eu.
Între noi, o mare adâncă de lucruri nespuse pe nume
Între timp, doar dragostea a rămas intactă.

În trecut, totul se petrecea cu un motiv,
Acum, motivele’s prea ocupate să se apropie de adevăr.
Ți-am vorbit, cât curaj!
Dar parcă nu eram eu, nu mai știu.
Obișnuită cu tăcerea, mi-am regăsit zâmbetul din cuvintele tale,
Deși, știam că îți ceream să taci la rândul tău.
Sunt slăbită
Și-acum, din perfuzia timpului picură cântecele noastre de odinioară,
Pe patul meu din liliac, se vor odihni multe primăveri
Dar niciuna nu va mai fi la fel ca atunci când tu ai venit
Și mi-ai lăsat în loc de cuvinte,
Cea mai frumoasă privire.

M-am deshidratat,
Nu-mi place să beau nimic fără să-ți simt gustul, fie și amărui
Mi-am turnat în pahare luna și soarele
Doar dintr-o înghițitură, te puteam visa
Pe buzele timpului trecut, compuneam perfectul,
Simplu, nu?!
Dar nu mai știu,
E cumva inima mea acolo la tine?

nu_mai_stiu

Published in: on February 13, 2017 at 9:43 pm  Comments (8)  
Tags: , , , ,

Și eu te iubesc


Și uneori arma trecutului e îndreptată spre mine
La prima împușcătură, ochii mi se închid
Și mă încolăcesc pe după amintiri.
Îmi vărs timpul petrecut în doi
Pe pământul înghețat de dor.
Sub privirile tale,
Îmi dau ultima suflare
Și tac, lăsându-te să mă ucizi.
Dintr-o urmă de suspin,
Doar umbra ta mă salvează,
Când ultimele-ți șoapte
Îmi cutreierau sufletul răvășit.
Sângele învolburat de tot ce am simțit pentru tine,
E vestitorul următoarei primăveri.
Va înflori sub sărutul tău.
Fă-l parte din anii tăi,
Voi respira prin tine!

Ne iubim atât de mult încât uităm unul de celălalt.
Tu uiți tot timpul. Și taci.

Te iubesc.
Și eu te iubesc!

ianuarie_1

Glasul ți-l aud și fără să te-ascult.

ianuarie_2

Published in: on January 25, 2017 at 9:30 pm  Comments (10)  
Tags: , , , ,

Miros de copilărie


Miros amintirile și grijile tale,
Miros copilăria mea
Și da, totul miroase a tine, mamă.

Mă iubești, te iubesc
Și-ți sărut fruntea caldă.
Când mă cerți privesc adânc în mine,
Lacrimile n-ar sta o clipă potolite
Îți mulțumesc!
Îmi dau seama că nu pot schimba faptul
Că încă sunt un copil,
Un copil care tânjește tot timpul
După mirosul tău, mamă.
Parcă totul înflorește în jur
Când ne bucurăm împreună.
Când tu mă strigi,
Eu mai uit să-ți răspund,
Sunt o pacoste, atunci
Ocupată cu nimicuri.
Nimeni n-ar putea să aibă grijă de mine,
Așa cum o faci tu.
Mă iubești, te iubesc
Și-ți sărut aripile protectoare.
Aș vrea să-ți dăruiesc în fiecare an, ceea ce-ți lipsește cel mai mult,
Dar sunt istovită
Și puterile’s peste măsura mea.
Dar să știi, mama mea frumoasă, că mă bucur de tine
Așa cum cerul se bucură de stele
Și-așa cum tu te bucuri când mă strângi la piept.
Azi e despre tine, mama!
Te iubesc mai mult decât crezi.

2016-09-24-19-54-08nnn

Published in: on January 9, 2017 at 10:10 am  Comments (10)  
Tags: , , , ,

Te mai vreau


Nici nu știu cu ce să încep, atât de multe mi-au fost dăruite anul acesta, că parcă toate m-au ținut în brațe să nu rămân fără vreo urmă de zâmbet pe buze. Era 31 decembrie 2015, când scriam despre Anul din Povești, cu lacrimi în ochi, nu voiam să vină 2016, de teamă să nu mă dezamăgească, pentru că 2015, la fel ca și 2016, au fost ani de poveste.Poate că nici nu visam vreodată să spun acest lucru. Și chiar dacă au mai fost dezamăgiri sau gânduri cu care m-am confruntat, am trecut peste, am lăsat de la mine.
Am reușit să mă descopăr și să-mi dau seama că mi-e frică de singurătate, mi-e frică doar cu mine, trebuie tot timpul să iau de mână pe cineva și pentru că nimeni nu mă putea înțelege mai bine, m-am hotărât să iau Toamna de mână și să-i scriu câteva versuri.

Am trecut dintr-o stare în alta, m-am sufocat de dor, mi-am lipit obrazul de amintirile calde, mi-am schimbat nasturii de la paltonul cu vise, m-am sărutat cu timpul de altădată, am ascuns câțiva stropi ai Verii din Povești, m-am ținut de mână cu toamna, la 23 m-am reîndrăgostit de ochii albaștri ai mării, v-am îmbrățișat sufletele și v-am simțit aproape, pe voi, cei care mă îndrăgiți, iar pe tine, pe tine te-am respirat ca pe cea mai frumoasă floare din Univers. Nu mi-e la îndemână să descopăr lucruri noi, mă simt atrasă de cuvintele noastre, aceleași pe care ți le ascundeam în plicul cu dorințe…
Și da, cea mai frumoasă împlinire pentru mine a acestui an este publicarea volumului De mână cu toamna, prea multe cuvinte nu am, când îmi amintesc, de fiecare dată retrăiesc același emoții. Poate că mi-aș fi dorit să am aproape de mine, însăși privirea toamnei, în schimb, am gustat propriile-i emoții.
Mi-ar plăcea ca anul 2017 să fie împăcat cu dorințele dumneavoastră, să fie îngăduitor cu sănătatea, să nu întoarcă privirea spre necunoscut, să știe să vă asculte în fiecare zi, să vă ajute să luați cele mai bune decizii și să nu vă dea prea mult de gândit. Mi-ar plăcea ca anul viitor să-mi asculte și mie sufletul și să nu uite anii care au fost înaintea lui…
La Mulți Ani frumoși și cu multe bucurii, dragile mele și dragii mei!
Cât despre tine, 2016, hai, mai stai puțin…

Îți mulțumesc ție, an bun, îți mulțumesc Doamne-Doamne, vă mulțumesc dumneavoastră cititorilor și oamenilor apropiați! Vă mulțumesc tuturor!

Cele mai îndrăgite îmbrățișări pentru dumneavoastră! ❤ ❤ ❤

foto-2016

Published in: on December 31, 2016 at 4:15 pm  Comments (24)  
Tags: , , , , ,

La 23


La 23

Am așteptat să întâlnesc
Cele 23 de păsări ale cerului
Înălțându-se în sufletul meu,
Păsările care stăteau cuibărite în inima ta.
În mine se închidea scrisoarea pe care
Voiam s-o trimit către tine…
De-a lungul timpului
Am așternut toată iubirea în cuvinte invizibile
Pe care nu le poți citi decât cu o atingere,
Iar eu nu le pot rosti de teamă
Că voi apropia sfârșitul lumii mele.

Privind prea des în urma mea
Am rămas cu fața reîntoarsă spre trecut.
Nu-mi găsesc cuvintele când e vorba despre mine.
Caut cu privirea în aceeași vitrină a trecutului,
Culoarea ochilor tăi.

Soarele meu are doar 23 de raze,
Pașii pe care îi fac către tine îi înmulțesc cu 23 de sărutări
Ca să pot ajunge să-ți degust zâmbetul de odinioară.

La 23, m-am zbătut să mă prind într-un dans,
în valsul iubirii noastre
Pe care tu l-ai transformat într-un tangou de amintiri.
Doar câteva cuvinte m-au adus către tine,
Nici astăzi nu m-ai slăbit din priviri,
Atât de profund.
Acum, mă ascund.

Cât despre tine,
Același dor necontenit!

la23
Published in: on December 8, 2016 at 11:21 pm  Comments (6)  
Tags: , , , ,

De mână cu toamna, un vis


În fiecare noapte am întins mâinile spre cer
Şi am rugat întunericul să cânte măcar o dată:
Tu eşti toamna mea!
Ţi-am descompus fiecare şoaptă în culori,
Iar fiecare particulă mi-a insuflat dorul de tine.
Am aşteptat să revii,
Am aşteptat să mă prind în dans
De mână cu toamna.

Puteam să încep cu a fost odată ca niciodată, dar m-am oprit la versurile pe care le-am scris acum ceva timp și care au conturat un poem, un volum de poezii, două lansări, emoții, pe scurt, un vis împlinit. Cam despre asta este vorba și despre cât de mult m-am implicat, mai ales cu sufletul.

Așa cum anunțam cu o lună în urmă, au avut loc două evenimente speciale pentru mine, poate cele mai importante de până acum.

Primul eveniment, a avut loc în București, la Mon Paris. O zi de vineri cu nerăbdare, emoții, surprize și iar, emoții.  Surpizele au sosit în primul rând odată cu oamenii, oamenii care mi-au fost alături au fost surprizele cele mai frumoase. A fost o seară de poveste, o seară pe care o voi păstra în suflet ca pe o bijuterie. Mi s-a îndeplinit o dorință, dorința de a împărtăși trăirile interioare celor dragi. Totul a decurs în mod natural, așa cum mi-am dorit, am citit și am recitat. Am vorbit cu sinceritate, ca de fiecare dată, au fost și blocaje emoționale, ele fac parte din mine, d-asta foile îmi stau tot timpul aproape, mă regăsesc în visare, sunt o visătoare incurabilă. Îmi simțeam corpul de amorțit de emoții, pe brațe mi se așezau stoluri de fluturi argintii, i-am lăsat să mă învăluie!

Cel de-al doilea eveniment a fost găzduit de doamna Ramona Țintea, reprezentant al Bibliotecii Valea Doftanei, Teșila. Aici, m-am simțit ca o copilă care a fost plecată o bucată de vreme și acolo, acasă, o așteptau toți oamenii dragi. Mai multe emoții.  Valea Doftanei e locul unde am copilărit, locul unde am crescut și locul unde m-am îndrăgosit prima dată. Blocajele au fost și mai mari, iar timpul mi s-a părut mult prea scurt. Iar acum, reamintindu-mi de frumoasele momente, am rămas fără cuvinte. Le spuneam oamenilor de acolo că atunci când nu mai știi ce să spui, atunci când nu mai ai cuvinte, folosește îmbrățișările, ele sunt binecuvântări ale sufletului. Așa o să fac și eu acum și voi încerca să vă las câteva fotografii surprinse în poveștile pe care vi le-am prezentat mai sus.Cu același drag, copila toamnei!

Lansare București, Mon Paris:

3s1_1983v

De aici, a început totul

3s1_1996g

De mână cu toamna și accesoriul ei

3s1_1995g

Îmbrățișare! ( în fotografie, Loredana Buciumeanu)

3s1_2017b

Cu oamenii sufletului meu (Eram foarte entuziasmată de surpriza pe care mi-au pregătit-o, un tort care a luat forma volumului De mână cu toamna)

3s1_2108v

În fotografie, doamna Director a Editurii Art Creativ, Daniela Toma,  prezentarea volumului

3s1_2089g

Cele mai frumoase surprize, oamenii

3s1_2223ddd

Am lăsat amprentele pentru fiecare om care s-a prins în dans De mână cu toamna

3s1_2177v

Cu o persoană dragă mie, pe care am cunoscut-o în ziua lansării, Adina Alina

3s1_2135t

Domnul George Albuț îmi spunea că sunt prea tânără să mă prind în nostalgia toamnei și că aș putea continua să mă prind în dans și cu celelalte anotimpuri 🙂 Mă înclin!

3s1_2259bb

Doamna dirigintă, Roxana Murgoci, a fost alături de mine

3s1_2270ff

Părinții mei

3s1_2045ggg

eu și Mihai, De mână cu toamna

3s1_2191g

Doamna Ildiko Ioan, profesor universitar a Facultății de Economie Agroalimentară și a Mediului (acolo unde am studiat)

3s1_2300vv

Așa surpriză 😀 (Loredana și Andrei)

sdc11640

Și cartea și tortul și tortul și cartea De mână cu toamna

Lansare Bibliotecă Valea Doftanei:

_tgt7621g

De aici a început povestea

_tgt7648g

_tgt7769bb

lăsam amprentele pentru Republika News

_tgt7630g

De mână cu toamna în diverse forme

_tgt7801b

Reprezentanți ai Primăriei și Bibliotecii Valea Doftanei

_tgt7828y

Surpriza oferită de către doamna Georgeta Richea, Președintele Asociației Tinerilor din Valea Doftanei

copii minunați purtători ai tradițiilor 

_tgt7867n

Gabriela, o copilă deosebită, care ne-a încântat cu talentul său

_tgt7904gvv

emoții

_tgt8025b

Un dans contemporan, o surpriză din partea Izabelei, o domnișoară frumoasă și talentată

Lara Fabian- Je suis malade

_tgt8094gg

Prezentarea semnului de carte De mână cu toamna

_tgt8125g

Fericire și copii

_tgt8141g

_tgt7874g

O parte din oamenii mei dragi și frumoși

_tgt8134g

Sufletul meu a zâmbit când am văzut fotografia

_tgt8151g

nimic fără DOR

_tgt8328ddd

Când îmi e la îndemână să-mi țin visele de mână

_tgt8275b

De mână cu toamna, și-atât.

_tgt8382m

Mulțumiri din suflet tuturor oamenilor care s-au prins în dans De mână cu toamna!

Dacă doriți, nu este târziu să întindeți mâinile până aici, toamna e  în noi!

Photo credit: Saga Studio

P.S.: Aici, surpriza mea pentru dumneavoastră!

Published in: on November 10, 2016 at 9:00 am  Comments (51)  
Tags: , , , ,

De mână cu toamna, volumul II


Noapte după noapte, zi după zi, aștept cu patos să mă prind în dans de mână cu toamna.  Mi se pare că-i cel mai elegant dans. Iubesc acest anotimp, și asta nu-i o noutate.  De când sunt aproape de toamnă, emoțiile mă cuprind și-mi lasă timpul ca binecuvântare. Sufletul mi-e deschis, mai ales, la căderea frunzelor, mă zbat între vis și vis, din când în când mă trezește la realitate un pahar cu melancolie.  Povestea nu se oprește aici, nici pe departe. Am creat legături puternice cu Toamna, până când, m-am hotărât într-o zi, ca fiecare cititor să se prindă De mână cu toamna. Am făcut ordine în poeme, le-am sortat și le-am strâns într-un volum. În fiecare seară am căutat o imagine care să le reprezinte și cred că am reușit.

Dați-mi voie să vă prezint cel de-al doilea volum: De mână cu toamna,  editura Art Creativ.

oie_transparent

 

Vor avea loc două lansări, prima lansare va fi în București, pe 21 octombrie, vineri, ora 18:30, la Mon Paris ( harta aici), iar cea de-a doua lansare va avea loc în data de 28 octombrie, la Căminul Cultural, Valea Doftanei, Teșila, ora 14.

Comanda se poate face, aici.

de-mana-cu-toamna

Vă mulțumesc și nu ezit să spun încă o dată că cititorii mei sunt încurajările mele!

P.S.: Dacă doriți să îmi scrieți, adresa mea de mail este aceasta: deny_mib16@yahoo.com

Vă îmbrățișăm, cu drag,

Eu și Toamna

Published in: on October 13, 2016 at 3:00 pm  Comments (22)  
Tags: , , , ,

Într-o zi


Într-o zi

Cu o atingere caldă de note
Mângâiam nopțile pe creștet.
O șoaptă de Septembrie
Îmi golea răsăritul de emoții.
Tu îmi sărutai așteptarea din umbră,
Timpul invizibil nu se lăsa sfârtecat.
Întoarce-te cu fața spre apus
Și privește cum amintirile se oglindesc în palmele Soarelui…

Le-am îngrijit ca pe niște flori.
Ploaia pe care o aștept de fiecare dată
Îmi umple timpul cu pașii tăi,
Cu nopțile de dor,
Cu tine.
Într-o zi mă vei strânge în brațe
Cu toată ființa,
Sau ți se va prelinge printre degete
Toată enigma din mine.
Rănită…
Într-o zi,
Îți vei reaminti,
Cum ar fi,
Dacă eu ți-aș fi fost…

ploaia_1

În brațele tale, am toamna toată-n gând, te aud spunând.

ploaia_2

Lumea e atât de mică atunci când te privesc.

ploaia_3

Sunt lucruri la care niciodată nu aș renunța: la toamnă, la vise și la privirea ta.

Published in: on September 14, 2016 at 8:10 pm  Comments (23)  
Tags: , , , ,

Interviu


Ioana: Cine sunt cititorii tăi? Le-ai putea zugrăvi un portret în care să se incadreze toți?
Denisa: Cititorii mei sunt părinți, sunt copii, sunt tineri, sunt bunici, sunt profesori, sunt bloggeri, sunt oameni frumoși cărora le mulțumesc de fiecare dată când mă citesc. Cititorii mei sunt încurajările mele.

Continuarea interviului o puteți găsi aici . Vă mulțumesc tare mult și sper că o să vă placă !

Mulțumesc din suflet, Ioana !

Vă las să citiți interviul până la următoarea postare !

Bonus:

Ploaia sufletului meu

Published in: on August 26, 2016 at 9:45 am  Comments (8)  
Tags: , , , ,
%d bloggers like this: