Când nostalgia-i floare violet


Când nostalgia-i floare violet

Sunt zile în care îţi doreşti liniştea
Şi strigi aidoma valurilor ce sparg amintirea întregului ocean.
Ţi-e frică să te apropii de cunoaştere,
Doar o pisică ar putea înţelege cum încerci să-ţi înfrunţi teama…
Mieunatul ţine locul ochilor trişti.
Îţi prinzi curajul în suflet ca pe o broşă
Iar apoi, începi să cobori pentru a te putea înălţa.
Când cerul se întunecă îţi cauzi perfuzia
Ce-ţi hrăneşte nopţile cu stele…
Din palmele sângerânde lipeşti colţurile lumii
Şi priveşti timp îndelungat luminile aprinse din blocul de vis-à-vis.
Tremuri şi retrăieşti emoţiile care odinioară
Îţi inundau copilăria…
Aştepţi Soarele Nopţii cu oglinzi laterale
Faci primul pas pe treapta de argint
Şi-ţi aminteşti de golul din stomac,
Pe care-l aveai atunci când autobuzul întârzia să apară.
Te gândeşti c-a părăsit staţia cu minute în urmă,
Dar vezi stelele călătoare la marginea unei borduri,
Asemenea unor simplii oameni adunaţi în staţia din centru’
Ce-aşteaptă să-şi ocupe locurile…
Discuţiile sunt inevitabile când oamenii se cunosc.
Te preocupă cuvintele precum un copil interesat de jocuri
Tu nu vrei reguli, depăşeşti gândul că ai putea abandona competiţia…
Regulile te vor ajuta să câştigi. Confuzi stările.
Odată cu noaptea au căzut şi norii.
Pe degete urcă scântei de smarald,
Îţi dai seama că preţul fericirii e imens,
Soarele Nopţii îţi face cu mâna,
Îi zâmbeşti în semn de mulţumire
Şi-ţi cobori privirea către luminile de vis-a-vis.
Totul e un haos.
Tăcerile pătrund în intimitatea gândurilor,
Ai mai închis încă o dată fereastra după o zi…
Poeziile îşi adăpostesc versurile în albiile sufletelor din care izvorăşte iubirea.
Cuvintele găsesc chiar şi venele ascunse, căutând hrană pentru îngeri.
Laşi să picure din tine până şi ultimul strop,
Ultimul semn deschide aripile către un nou vis…

Published in: on august 20, 2015 at 8:18 pm  Comments (18)  
Tags: , , , ,

Pe fruntea ultimului gând


Pe fruntea ultimului gând

Fâşii de vise şi de dor, împachetate-n colţ de rai
S-au desfăcut din gândul meu,
Ca evantai.

Parfumul dulce-aromat, amestec dintre brad şi pin
Mi-a-nfăşurat pe sub priviri,
Un zâmbet fin.

Sideful elegant stingea, doruri ascunse în cercei…
Zbătându-şi aripile-n zbor,
Doi porumbei.

Un val albastru se înalţă, simţind poate eliberarea
În ochii tăi prindea curaj,
Timidă, marea.

Liniştea ce nu se înfiripă, când te aştept sau când te chem,
Loveşte-n mine, tăinuind…
E un alt semn.

Izvor de timp din Univers, străbate-n suflet legănând
Scrisori lipite c-un sărut,
Ultimul gând.

Published in: on august 13, 2015 at 9:50 pm  Comments (15)  
Tags: , , , ,

Când viaţa îşi face loc în inima ta


Când viaţa îşi face loc în inima ta

Dimineaţa de ieri,
Ziua de azi,
Nopţile din anii trecuţi,
Întrebările din timp
Toate-şi fac loc în mine, în tine, în noi.
Suporţi tonul plictisit al zilei
Ştiind că soarele te mai trezeşte uneori.
Când te naşti, ceru-nfloreşte
În inima ei şi-n inima lui.

Te aşteaptă o viaţă neştiind să aştepte
Căci soarta nu-nvaţă să depăşească tăceri.
Urci şi cobori în lumi diferite,
Te îneci în lacrimi, în dor, în priviri, în cuvinte…
Dar rămâi în lumină şi-ţi dai seama că…
Iubirea ţine pasul cu tine
Şi te strânge în braţe când vrei să renunţi.

Mulţumirea adusă părinţilor e taină sfântă.
Închin cuvinte în numele lor
Şi gust viaţa aşa cum este ea.

foto 5

Published in: on august 6, 2015 at 1:22 pm  Comments (6)  
Tags: , , , ,

Când căutai să îmi săruţi iubirea


Când căutai să îmi săruţi iubirea

Mi-am desenat timpul pe o coală de speranţă
Mi-am luat gândul de la şoaptele pe care le-am iubit,
M-am ascuns în ochii căprioarei ce-şi plimba destinul
Prin pădurile de foc din asfinţit.
Când eu mă zbăteam pe marginea visului
Tu alergai cu paşi repezi spre mine
Mă strigai cu toată puterea,
Îmi săgetai auzul cu semnale aprinse
Şi-mi făceai inima să se strecoare printre stânci.
Când m-ai găsit,
mi-ai sărutat sufletul cu dor,
iar eu mi-am închis ochii, tremurând.
M-am agăţat de tine,
aşa cum se agaţă cireşele amare la urechile verii.

foto 1

Published in: on iulie 23, 2015 at 11:42 pm  Comments (18)  
Tags: , , , ,

Când timpul ne-a ţinut aproape


Când timpul ne-a ţinut aproape

Au fost clipe când nu eram aici,
Mă ascundeam în anotimpuri
Şi visam la mai bine.
Mi-am deschis sufletul în faţa cuvintelor,
Tu treceai pe lângă mine şi m-auzeai citind.
Mă opream şi-mi suflam peste răni
Tu te-ntrebai ce e cu mine…
Mă distanţam când mă pierdeam în zile
Îmi deznodai fundele tăcerii
Şi lăsai cuvintele să curgă din mine.
Dorul îmi traversa corpul cu fiecare atingere
În minutele în care iubirea îşi ştergea chipul
Cu o petală de crin.
Am lăsat zilele să treacă pe lângă noi
Şi ne-am regăsit ţinându-ne de mână,
După încă un an.

foto 4

Published in: on iulie 16, 2015 at 9:00 am  Comments (13)  
Tags: , , , ,

Când răbdarea-mi săruta gândurile


Când răbdarea-mi săruta gândurile

E timpul să scriu ca să mă vindec
E timpul când toţi stropii s-au disipat de-atâta timp
Aşteptarea parcă e un campionat
Iar eu lupt cot la cot cu răbdarea
Mă întrece,
Mă topesc,
Mă zbat
Îmi revin şi tresar.
Alerg,
Depăşesc linia de sosire,
Înving şi răbdarea mă învinge
Se strecoară pe sub tălpile mele
Îşi înfige ghearele în clipele scurse
Şi-mi sărută gândurile până le topeşte
Din nou, acelaşi joc continuu.
Mă retrag şi scriu.
Scriu ca să mă vindec.

Published in: on iulie 9, 2015 at 8:06 pm  Comments (11)  
Tags: , , , ,

Tăcerile din mine


Tăcerile din mine

Nu am mai adormit cu ochii pe fereastră
Nu am mai adormit.
Lumina mă veghea.
În colţurile lumii se răspândea o veste
Şi poate noi, aceiaşi, priveam aceeaşi stea.

Nu am mai adormit cu gândul la iubire
Nu am mai adormit.
Voiam să te ascult.
M-apropiam uşor de visele din mine
Şi le topeam în suflet când tu erai tăcut.

Nu am mai adormit, gândindu-mă ce-i bine
Nu am mai adormit.
Se tot făcea că scriu…
În rânduri sfărâmate îmi împleteam cuvinte
Şi mă abandonau când se făcea târziu.

Nu am mai adormit cu amintiri în palme
Nu am mai adormit.
Suspinul mă-ncerca.
O lacrimă prelinsă îmi străbătea obrazul
Şi se zbătea de teamă când timpul o ştergea.

Published in: on iulie 2, 2015 at 7:00 pm  Comments (17)  
Tags: , , , ,

Vara din poveşti


Vara din poveşti

Prin geamurile sparte de tunet,
Vara pătrunse în încăpere
Infăşurându-şi chipul după perdea.
Tremura, avea buzele sângerânde.
Cireşele-i căzură din buzunare.
Am îmbrăţişat, vara cu tot dorul !
Mi-a zâmbit, deşi era rănită.
Mi-a promis că va rămâne un timp la căbănuţă.
Soarele o vindeca.
La răsărit, îi pansa fiecare rană
Şi îi săruta palmele la apus.
Fericirea din privirile lor
Îmi dezmorţea sufletul de căutări…
Vara din poveşti mă regăsea citind,
Şi-mi punea flori de levănţică la fereastră.
foto 2
Fotografia îmi aparţine în totalitate.
Vara din poveşti a început să facă destăinuiri începând cu o grădină de munte, flori împletite, hârtie colorată din palmele soarelui, carioci şi cuvinte. M-a aşezat pe iarba umedă într-o seară şi chicoteam împreună.
Nu ştiu câţi dintre dumnevoastră cunosc faptul că pe lângă încercările parcimonioase de a scrie versuri, cea de-a doua mea pasiune este să creez semne de carte. Iubesc să împachetez hârtii colorate, să le lipesc şi să le dau viaţă prin cuvinte. Mi le aşez în cărţi şi depănăm amintiri, la finalul poveştii. Poate ele cunosc mai bine decât mine, personajele.

M-am gândit că ar fi frumos să împart această plăcere cu dumneavoastră. Vă sunt recunoscătoare ! :)

Published in: on iunie 22, 2015 at 7:01 pm  Comments (24)  
Tags: , , , ,

Atunci, ca şi acum


Atunci, ca şi acum

Mi-am stins pentru un timp tăcerea…
Atunci mă separa de tine.
Dulce cuvânt,
Prelingea mierea
Pe inima-mi, bătând în gând.

Acum, m-am detaşat, se pare
Pot lua de mână fericirea
O plimb în taină,
Aşteptând…
Atunci, ca şi acum,
Iubirea.

Published in: on iunie 12, 2015 at 7:00 pm  Comments (18)  
Tags: , , , ,

Scântei din flori de tei


Scântei din flori de tei

Se-agaţă timpul de poveşti
Ieri pe la geam, azi în visări
Mâine te-ntreabă unde eşti…

Se schimbă serile de mai
În lungi cărări de anotimp,
Ce duc spre rai…

Se joacă soarele în flori
Ieri în culori, azi în bujori
Ce sărbători…

Se-apropie rază de rază
La tâmple seamănă-amintiri
O şoaptă îmi rămâne trează…

Din flori de tei apar scântei.
E liniştea ce mă apasă
Şi se revarsă-n ochii mei…

Published in: on mai 27, 2015 at 7:18 pm  Comments (14)  
Tags: , , , ,
%d blogeri ca acesta: