Când noi urmam iubirea după noi

Când noi urmam iubirea după noi

În cămara cu voci interioare,
Literele puse cap la cap unesc cuvinte, amănunte
Ce pot escalada un munte.
L-am escaladat şi noi, în vara timpului nostru
Iubirea ne-a urmărit până acum,
Acum, noi urmăm iubirea după noi.
Câteva minute ne-am oprit să topim soarele,
Să colorăm munţii din jurul traiectoriei noastre.
Suntem pe şoseaua asfaltată cu argint,
Miroase a sirop de frunze colorate,
Iar eu miros siropul viselor noastre,
noapte după noapte…
M-aplec să şterg ochii dimineţii
S-aştern rouă pe buzele-amorţite,
Şi să te ţin de mâna în calea strânsă a vieţii…

În galbenul serilor din amurg, soarele recită poeziile toamnei.

Când amintirile tale sunt gata pârguite, dă-mi să gust !

M-am pierdut în tine, în amănuntul de a fi.